joi, 28 februarie 2013
Nu tu "binele"...dar, tu "raul"!
In zbuciumul noptilor fara de somn, de prea golul vietii...nu tu mi-ai umplut visele cu prezenta ta, dar a ta respingere mi-a fost cosmarul!
In urma ghearei ce semne scrijelind, cand s-a agatat de sufletul meu...nu tu ai pus mana care sa-mi oblojeasca ranile, dar ale tale au fost unghiile care m-au sfasiat!
In adancul sufletului ce gazduieste comori stranse...nu tu vei fi pus intaiul nestemat, dar la tine va ramane cheia ce ar putea redeschide acea portita, lasand frumusetea altor suflete sa mai patrunda acolo!
In febra inimii ce pulseaza mai repede, tavalind sangele prin mintea mea...nu tu ai venit ca medicament, dar ai fost virusul care a declansat boala
In pamantul ce va purta samanta mea fara de rod...nu tu ai sa plangi a-mi uda radacinile moarte, dar tu ma vei fi sadit pe veci ingropata si neroditoare, la dorinta oricarei alte inimi care ar vrea sa ma invie, daruindu-mi-o pe a sa drept viata!
miercuri, 27 februarie 2013
Am incredere!
Am incredere...
Sa nu ma tem, ca si daca imi va fi lasat sa mai hoinaresc in gol cu mintea...sufletul o sa mi se azeze!
Am incredere...
Sa nu ma tem, ca si daca nu-mi va fi ingaduit sa imi opresc pornirile inimii...drumul o sa o poarte totusi catre cine o va accepta, asa nebuna cum e!
Am incredere...
Sa nu ma tem, ca desi nu-mi va fi dat sa gasesc drumul corect...macar sa nu ratacesc pe carari straine!
Am incredere...
Sa nu ma tem, ca si daca nu-mi voi cunoaste indeajuns sensul fiintarii mele...in ascuns, sa-mi implinesc acea menire!
Am incredere...
Sa nu ma tem, de ce cred altii si simt eu...ca a lor este vorba, dar nu glasul ce porunceste a se face voia mea!
Am incredere...
Sa nu ma tem de cele ce par a fi, fara a stii cum sunt in adevar... si daca putere au de-a ma supune, cat raman impotriva lor!
marți, 26 februarie 2013
Oameni...va prezint durerea! Durere...ei sunt "oamenii"!
As putea condamna viata... dar mai bine m-as critica pe mine mai intai, pentru bubele ei... :-?
As putea critica oamenii... dar mai bine m-as invinovati pe mine mai intai, pentru actiunile lor... :-?
As putea invinovati norii... dar mai bine m-as indoi de mine mai intai, in a fi oprit ploile... :-?
As putea avea indoieli asupra sperantei... dar mai bine m-as palmui pe mine mai intai, a nu ma fi agatat indeajuns de strans de ea... :-?
As putea palmui zambetele... dar mai bine mi-as inchide palmele in fata acelor ranjete, si sa le strang intr-un pumn pe care sa-l dau mai intai si de fapt numai lor, zic! =D
Caci as putea sa mai las sa ma doara pe mine, si pentru ei... dar nu inainte sa le fac cunostinta! :-)
As putea critica oamenii... dar mai bine m-as invinovati pe mine mai intai, pentru actiunile lor... :-?
As putea invinovati norii... dar mai bine m-as indoi de mine mai intai, in a fi oprit ploile... :-?
As putea avea indoieli asupra sperantei... dar mai bine m-as palmui pe mine mai intai, a nu ma fi agatat indeajuns de strans de ea... :-?
As putea palmui zambetele... dar mai bine mi-as inchide palmele in fata acelor ranjete, si sa le strang intr-un pumn pe care sa-l dau mai intai si de fapt numai lor, zic! =D
Caci as putea sa mai las sa ma doara pe mine, si pentru ei... dar nu inainte sa le fac cunostinta! :-)
luni, 25 februarie 2013
"D-zeu" omul...
Locul copilariei este acolo unde cerul saruta pamantul;
Dumnezeu nu ne imparte pamantul,ci cerul...
Cerul ne poarta sufletul, pamantul picioarele...
Intre cer si pamant, e diferenta de har;
Caci, cerul ne daruieste, dar pamantul ingroapa...
Pamantul este probabil paradisul pierdut;
Tara mea este pamantul, religia mea este iubirea...
Dumnezeu isi iubeste copii, dar ii lasa liberi pana in momentul in care ii cheama din nou la el;
Noi, ne lepadam de D-zeu...dar nu incetam niciodata sa fim copii lui;
Dar vrem sa ne credem egali cu el, si uitam sa mai fim "oameni"...
D-zeu e mama... cerul, leaganul... pamantul, scutecul!
Putem trai ca fii lui legitimi, iubindu-l...sau alegand sa-l credem "vitreg", negandu-l...
Caci, poate ni se intampla sa traim dovada ca doar ne-a nascut...dar, prin rugaciunea noastra curata, palma lui nevazuta, ne creste!
Dumnezeu nu ne imparte pamantul,ci cerul...
Cerul ne poarta sufletul, pamantul picioarele...
Intre cer si pamant, e diferenta de har;
Caci, cerul ne daruieste, dar pamantul ingroapa...
Pamantul este probabil paradisul pierdut;
Tara mea este pamantul, religia mea este iubirea...
Dumnezeu isi iubeste copii, dar ii lasa liberi pana in momentul in care ii cheama din nou la el;
Noi, ne lepadam de D-zeu...dar nu incetam niciodata sa fim copii lui;
Dar vrem sa ne credem egali cu el, si uitam sa mai fim "oameni"...
D-zeu e mama... cerul, leaganul... pamantul, scutecul!
Putem trai ca fii lui legitimi, iubindu-l...sau alegand sa-l credem "vitreg", negandu-l...
Caci, poate ni se intampla sa traim dovada ca doar ne-a nascut...dar, prin rugaciunea noastra curata, palma lui nevazuta, ne creste!
duminică, 24 februarie 2013
Romania a aderat la Codex Alimentarius...Acum, dupa 3 ani, observati deja implementarile, vedeti urmarile!?
Romania a aderat la Codex Alimentarius |
2/ 24/ 2013 |
Agentia de investigatii
Tag-uri: Rubrici Agentia de investigatii Romania a aderat la Codex Alimentarius (34248)
Genocidul planetar incepe in 2010
In 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte doua din cauza bolilor * Directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor si vitaminelor* Animalele vor fi tratate cu hormoni si iradiate, iar plantele - modificate genetic* Cine va folosi produse naturale va face inchisoare* Usturioul, menta si alte produse comune vor deveni droguri
De la 31 decembrie 2009, Guvernul Romaniei a inceput, alaturi de alte 165 de state semnatare (reprezentand aproape 85 % din populatia planetei), implementarea temutului Codex Alimentarius. Un compendiu de legi alimentare, de factura nazista, introdus de AG Farben si care va stabili regulile de alimentatie ale natiunilor. Implementarea, prevazuta pe mai multe etape, porneste de la faptul ca populatia globului este mult prea numeroasa ca Terra sa poata sustine o alimentatie naturala. Astfel, produsele trebuie modificate genetic, construite in laborator, aditivate si iradiate. Toate aceste date pot fi studiate pe site-ulwww.codexalimentarius.com .
Conform acestui site, Romania a trimis deja formularele de inscriere si aderare in ultimile zile ale anului trecut, iar din iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma va incepe implementarea proiectului, prima etapa prevazand plantele modificate genetic, precum si normativele aditivilor alimentari. In privinta aditivarii sunt implicate marile concerne farmaceutice mondiale, aceleasi care sunt acum implicate si in fabricarea vaccinurilor anti-gripale, precum cel impotriva virusului AH1N1.
Secretul hranei artificiale
Codex Alimentarius este unul din cele mai bine pastrate „secrete deschise". Este finantat de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimente si Agricultura (FAO), ambele apartinand de ONU. Este cel mai mare dezastru pentru sanatatea noastra, intrucat va interzice elemente vitale de alimentatie. Adeptii teoriei conspiratiei sustin ca planul "Guvernului Mondial" e menit sa decimeze populatia planetei, aflata in continua crestere. Daca pana acum razboaiele mondiale erau cele care reglau numarul populatiei, de acum solutia sta in alimentatie. Aceiasi adepti sustin ca in 30 de ani de la implementarea Codului, populatia planetei se va stabiliza la doua miliarde, o masa suficient controlabila, care este indeajuns pentru resursele planetei si care este in acord cu normele de poluare etc. In acest interval un miliard de oameni vor muri din lipsa elementelor principale de hrana, iar alte doua miliarde datorita bolilor ce vor fi generate in organism.
Hrana farmaceutica si cancerigena
Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin codul produselor alimentare. Reprezinta o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care au ca scop declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude si pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari, reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare. Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Cine se va opune sau va folosi alimente in afara Codex-ului va face inchisoare. Practic, omenirea va avea parte de o hrana farmaceutica. Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial pentru folosirea tratamentelor alternative in cazul multor boli grave, descrie aceasta situatie astfel: „Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutica are un interes financiar direct in perpetuarea acestor maladii, pentru a-si asigura mentinerea si chiar cresterea pietei de medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt facute pentru a alina simptomele si nu pentru a trata adevaratele cauze ale bolilor. Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent si raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni. La fel va fi si in cazul Codexului care nu e altceva decat o masura de decimare a populatiei planetei care va manca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate, vor contine cobalt si vor fi modificate genetic, generand cancere."
Aplicatiile Codexului
Directivele Codex-ului Alimentarius enuntate de catre Directiva Europeana in ceea ce priveste suplimentele alimentare trebuie aplicate sub amenintarea sanctiunilor financiare.
1) Eliminarea oricarui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi inlocuite de 28 de produsi de sinteza farmaceutica, care vor fi dozati si vor fi disponibili numai in farmacii, pe baza de prescriptie medicala. Clasificate ca "toxine" (!!), vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata numai in doze care NU au impact asupra nimanui. De exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor fi ilegale, folosirea lor sanctionandu-se cu inchisoarea.
2) Medicina naturista cum ar fi acupunctura, medicina energetica, ayurvedica, tibetana etc, vor fi interzise.
3) Agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile chimiei farmaceutice, interzicand din principiu asa numita agricultura bio. Aceasta implica, de exemplu, ca fiecare vaca de lapte de pe planeta sa fie tratata cu hormonul de crestere bovin recombinat genetic produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planeta folosit in scopuri de hrana trebuie tratat cu antibiotice si cu hormoni de crestere. Regulile Codexului permit ca produsele ce contin organisme modificate genetic (OMG) sa nu mai fie etichetate corespunzator. In 2001, 12 substante chimice despre care se stie ca sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise in mod unanim de 176 de tari, inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce inapoi 7 dintre aceste substante interzise, precum hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.
4) Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt. Sub regulile Codexului, aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiatie vor fi mult mai mari decat cele permise anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor aminati esentiali, asupra vitaminelor si mineralelor.
Cum va fi implementat programul
Pe langa Romania, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de tari, ai caror reprezentanti se intalnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Urmatoarea intalnire are loc in 2010, la Roma. Acum, Comisia functioneaza dupa un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele stabilite pentru aceasta perioada sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activitatilor, si anume un sistem solid national de control si sisteme de reglementare legislative pentru intregul lant alimentar.
- suplimentele alimentare nu se vor mai comercializa nici in scop preventiv, nici terapeutic
- vor fi necesare retete pentru toate medicamentele peste o doza extrem de mica
- usturioul sau menta, alaturi de alte produse comune, vor fi considerate droguri de categoria a 3-a care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii farmaceutice
- toate suplimentele alimentare ce vor aparea vor fi interzise pana ce nu vor trece anumite teste prevazute in noul cod
- produsele modificate genetic vor fi comercializate fara avertizarea consumatorilor, niciun fel de eticheta nefiind necesara
Specialistii in nutritie preconizeaza ca aplicarea acestui program va produce, in maximum 30 de ani de la implementare, peste trei miliarde de victime umane, un miliard murind din cauza lipsei de hrana alte doua miliarde din cauza bolilor generate in organism si cauzate de proasta calitate a alimentelor disponibile.
Sursa: agentia.org
|
sâmbătă, 23 februarie 2013
Striga! Asculta..iti raspunde!
Nicio inima nu-i muta
vorbeste-n fiecare... asculta!
Niciun destin nu-i deplin scris
asculta ce-ai si tu de zis!
Nicio carare-n mers nu-i clara
asculta orice pas te cheama!
Nu-s locuri in viata, ascunse
gaseste-le ascultand "ce, unde"!
Nu-i vraja de puteri mai mare
ca mintea... ascult-o, da-i crezare!
Nu-i lucru simplu, dar perfect
asculta-ti gandul, da-i efect!
Nu-s idei a ramane-nchise
asculta, fa din ele vise!
Nu-s zboruri simple fara prabusiri
asculta curajul marilor firi!
Niciun camin ce te izgoneste
ti-e casa... asculta, nu te-opreste!
Nicio palma nu doare, nemeritata
asculta... mangaiat te lasa!
asculta-ti sansa, nu uitarea!
Nu-i mister sa nu-l poti patrunde
asculta, vorbeste-i... iti va raspunde!
vineri, 22 februarie 2013
Ce s-ar face viata, in lucruri fara de viata!?
Ce s-ar face lumea, fara de durere
ce s-ar face trupul, far' de mangaiere
Ce s-ar face ochii, de n-ar lacrima
ce-as mai fi pe lume, de n-as fi a ta!?
Ce s-ar face cerul, fara de lumina
ce s-ar face viata, moartea sa nu vina
Ce s-ar face ziua, noapte de n-ar fi
ce m-as face eu, tu de n-ai veni!?
Ce s-ar face vantul, de n-ar adia
ce-ar face pamantul, de n-ar mai ploua
Ce s-ar face ziua, soare de n-ar fi
ce-ar mai fi inima, daca n-ar iubi
Ce s-ar face glasul, de-ar ramane mut
ce s-ar face-un nume, nimic insemnand
Ce s-ar face umbra, fara umbra mea
ce-ar mai stii s-arate, nevazut, o stea
Ce-ar face bratele, nimic cuprinzand
ce-ar face buzele, pe nimeni sarutand
Ce-ar face cuvintele, la urechi soptite
Cand neascultate, sunt ca nerostite
Ce s-ar face-un suflet, fara de povesti
cum te-ai mai vedea, de nu te privesti
Ce s-ar face omul, daca nu gaseste
ce-ar cauta, stiind...ca nu reuseste!?
miercuri, 20 februarie 2013
Sinucidere in rime
Au plans pagini de istorie atunci cand am scris prezentul
Iti scriu cu lirica de-ti servesc medicamentul
Ti-o dau de-ti stric, ieftin, dialectul
Pana cand iti va expira portretul .
Detin un amalgam de stari cand te abordez
In subiecte in care singur ma plasez
Insa ti-as mai pune eu tara la cale
Daca nu ai gandi fara termen de expirare .
Nu-mi vorbi ce nu stii, fii doar unde trebuie sa fii
Si cand ai mai vrea sa lovesti in mine, incearca-ti vorbele mai intai pe tine
Imi ceri sa-mi intind mana, doar pentru a-mi da peste ea
Descurajezi onoarea, promovand cersetoria.
Sa te împrăştii pe jos pentru ca mi-ai stat in cale
Daca lasi capul plecat te alegi cu detronare
Putem invinge pe propriile picioare
Si sa-i aruncam la gunoi pe cei ce nu ne-au crezut in stare
Nici sa nu te gandesti sa-mi pasesti in fata
Fiindca duci prostia la nivel de arta
Sa pasesti un pas inapoi cand iti dictez
Si-atunci cand decid sa actionez
M-ai alergat, sa ma prinzi...dar nu-ti cad in capcanele ce mi le-ntinzi
Singur norocul ti-ai furat, cand de mine te-ai impiedicat
N-ai curaj sa te impui lui, cauti norocul unde nu-i
Si daca ti-a mai ramas, minte, un pic...
Ai astepta sa mai cresti...fiindca esti prea mic
Fruntea sus, imi spunea cineva,
Cauta sa stai in banca ta
Numai ca unii m-au dat la o parte,
Si-o sa am parte de tot ce-mi propun
Cum n-aveti voi parte de carte
Cu excelenta participare a lui Dragomir-Mihai Viorel :-)
marți, 19 februarie 2013
Dureri de cap pentru multi, intre cei "putini"? Luati medicamentul numit "DISTANTA" =D
Multi nu-si vor da seama, cum sa ma descrie
Doar citi-vor ganduri, far' sa mi le stie
Multi crede-vor ca sunt, mult prea afectata
Dar trait-or oare, ca mine , vreo soarta!?
Multi rade-vor citind, cum neinteleasa
Ucid propriul zambet, ce-ar fi vrut sa iasa
Multi sta-vor pe ace, cutezand a face
Triste, presupuneri, dar mai bine-ar tace
Multi privi-vor gales, mintea s-o patrunda
Dar vede-vor oare, raza ce-i inunda!?
Multi supune-s-or, legii omenirii
Dar cati apara-vor, indemnele firii
Multi alunga-n neguri, dreapta constiinta
Doar putini lasa-s-or, condusi de credinta
Multi dori-si-ar nume, ceva sa insemne
Dar cati merita-vor, nemurirea-n steme
Multi ce cauta-vor, lumii sa-i aplice
Corectia falsa, sti-vor doar s-o strice
Multi cere-vor vietii, dintre-a ei pacate
Traiul iluzoric, vise dezlegate
Multi creea-vor, simplu...idei proiectate
Doar cativa cladi-vor, greu,...din schita, fapte!!!
luni, 18 februarie 2013
La adapostul soarelui care ”va veni si pe strada mea!
Daca trebuie sa-mi aminteasca ceva, ce-am pierdut pana acum in viata...aceea e oglinda!
Insa nu voi privi...nu-mi plac amintirile!
Am sa caut, in schimb, sa ma vad in lumina soarelui: un pic zambitoare, poate mai calda, gata a straluci...rugand toate greutatile vietii mele de pana acum sa mi se cuibareasca in bratele cu care cuprinzandu-le, sa le mai dau drumul, numai vindecate :-)
sâmbătă, 16 februarie 2013
Cautam sa tin aprinsa inima, unde scanteie nu-i!
Nu e vina mea! Nu e vina lui! Cautam sa tin aprinsa inima, unde scanteie nu-i!
Isi repeta in minte fara oprire, sperand sa poata pune capat atator regrete privind despartirea de primul si cel pe care il considerase chiar cel din urma iubit al ei. De ce-as gandi altfel!? La urma-urmei nici nu am implinit 20 de ani, si am toata viata inainte pentru a gasi omul potrivit. La naiba, pe cine incerc eu sa mint!? Imi lipseste ca mirosul florilor de mai, iarna....mi-e dor ca de fragii copti, inrosind poiana....Nimic clar nu se poate aseza in capul meu, sunt mult prea ravasita si o vad bine. Dar, offf, tu inger pazitor, daca mai esti cu mine si nu dormi, ce ma fac!?
-Dorina, trezeste-te... intarzii la coafor si in plus, aiurezi in somn, ii striga mama in prag.Vrei sa intarzii la propria nunta?
Tresare, buimaca, nedesprinsa inca din acel vis...dand din maini parca incercand a alunga spirite rele ce simtea ea ca pusesera stapanire pe starea ei de constienta, abia raspunzand:
- Ooof, l-am visat mama... pe Codrin. Traia, dar in viata altei femei...iubea, dar inima nu-i mai batea pentru mine. Si cat l-am asteptat, am ajuns sa fiu urmarita de amintirea dragostei noastre pana in ziua nuntii mele. Ma intreb, ce semn e asta?
-Scumpo, nu te mai necaji. Orice s-ar fi intamplat cu el, e clar ca nu se mai intoarce. Am auzit zilele trecute, ca parintii lui vor sa-l declare mort si sa inceapa a-i face cele crestinesti.
O lacrima prelunga ii acoperii obrajii rosii ca flacara, strangand la piept perna al carei parfum ii amintea de el, lucru pe care mama ei care parasise camera vorbindu-i din bucataria alaturata unde pregatea cafeaua, nu-l baga de seama.
Plecase la studii in Austria, unde(dupa spusele lui) fiind printre cei eminenti, popularitatea lui starnise invidie in randul anumitor colegi... invidie care a culminat cu amenintari si acte de cruzime, pentru ca mai apoi el sa dispara memaiafladu-se vreodata de el. Apucase sa ii scrie iubitei despre pericolul ce il pandeste, rugand-o sa isi vada de viata, uitandu-l, cum poate viitorul avea sa nu-i mai aduca impreuna... Si asta fu de ajuns ca ea sa nu mai aiba pace. Timp de 2 ani de zile l-au cautat, si s-au facut cercetari, dar nici urma de el, astfel autoritatile luand decizia de a suspenda cazul, pana la noi indicii.
Pe Mirel(ofiter in armata) il cunoscuse in urma cu aproape trei ani, pe cand se afla in exercitiul de cautare al iubitului Dorinei. Insarcinat, pe de o parte cu datoria civica....in timp ce o cunostea mai bine pe cea care declansase ancheta, desi constient de inutilitatea acelui sentiment nascut, in el incepuse a se da o lupta dubla. Nu ar fi vrut sa raneasca si mai mult sufletul iubitei indurerate, si cu toate astea isi facu loc usor in viata ei, ca peste un an ea sa-i devina logodnica, si mai mult decat ca il facea fericit pentru el, se bucura a o stii sub protectia lui de acum, jurand a nu mai permite cuiva sa-i faca rau.
Domnisoarele de onoare sosira curand , iar Teo, cea mai buna prietena si una din cele mai ticnite persoane pe care le putea avea in preajma cineva, suspicioasa cum era, incepu sa o ia la rost:
-Ti-ai gasit sa plangi si sa ti se umfle ochii, ca niciun machiaj sa iti mai acopere cearcanele astea. Tu fato, dar ce-ai facut azi-noapte!? Doar nu te-apuca pandaliile taman acu.Vino-ti in fire, soro, ca ne apuca seara si te pomenesti ca te ducem in pijamale in fata altarului, cel mult sa mai fie timp pentru a-ti prinde macar voalul.
-Lasa astea.Ce inseamna cand visezi persoana iubita cu altcineva?
-Inseamna ca ai luat-o razna!Asta era!?Pai cum iti inchipui tu ca are vreodata Mirel sa se uite sub alte fuste, decat a ta, cand stii bine cat a luptat sa te aiba?...Ma rog, si totusi e de bine, inseamna ca si de s-ar intampla asta, se intoarce tot la tine.
Ce nu pot face mainile a cinci fete!? In mai putin de o ora mireasa era ca scoasa din cutie, si de s-ar fi gasit alta prin revistele de moda, tot nu o intrecea. Dorina stralucea de sanatate si prospetime, in ciuda zbuciumului interior care nu trada rana sufletului, nevindecata inca. Zambea pe jumatate si in farmecul acesta neprefacut isi facu aparitia la ceremonie, la brat cu tatal ei...in vazul lumii intre care unii mai carcoteau si acum, privind trecutul ei.
Ajunsa langa Mirel, lui ii tremurau picioarele de emotie si trada o nervozitate care pe Dorina o nelinistea, intrucat nu-i statea in fire, acestuia. Il lua deoparte, cu acel calm ce nu trebuia a da de stire celorlalti ca ar fi ceva in neregula, si il intreba simplu:
-Ce s-a intamplat?... nu esti in apele tale, caci te cunosc prea bine...
-Am o scrisoare, legat de trecutul tau...nu ti-am putut-o da pana acum, cred ca este mai bine sa o citesti totusi, altfel m-as simti vinovat...si dupa ce ne-am casatori, ar putea fi tarziu.
-Dragul meu, nu vreau sa stiu nimic...stii ca te apreciez sincer si insemni mult pentru mine. Nu mi-ai putea ascunde ceva important.
Fura intrerupti de viitoarea mama-soacra, care ii anunta sa se grabeasca deoarece preotul astepta...si iata-i inaintea altarului, primind binecuvantarea.Veni randul ei sa raspunda, cand usa se deschise in prag aparand, cine credeti?
- Nu te poti casatori cu el, sunt aici, m-am intors dupa tine...orice ti-ar fi spus nu e adevarat.
Dorina ramase ca traznita, neintelegand nimic. Inima incepu sa i se zbata in piept atat de tare, incat aproape lesina. Traia un vis, sau Codrin tocmai revenise in viata ei!? Sa se arunce in bratele lui, sa fuga cu el? Cu ultimele puteri ce-i permiteau a mai gandi lucid, deschise scrisoarea. Apoi fugi spre iubitul ei dintai, ce o astepta cu bratele deschise. Dar ea nu ii sari in brate. Stupoare! Ii arunca scrisoarea in fata.
- Nemernicule! Mincinosule! Mi-ai distrus ani din viata, crezand ca esti mort, iar tu...Ooof, acum inteleg tot. N-a fost un vis. Ai ramas acolo pentru alta, cu alta...in timp ce mie imi frangeai inima, suferind pentru ce ti s-ar fi putut intampla!
-Individului ii scapa o lacrima, cazandu-i la picioare...baiguind ceva in apararea lui.
Toata lumea se uita la ei, ca la un mare spectacol de teatru...O voce sparse tacerea:
-Da, il iau! Si i se arunca in brate...iar el isi saruta mireasa, plangand amandoi!
joi, 14 februarie 2013
A Valentine ”bulshit”...pamflet!? =D
Valentine, standind sad, mad...
remembering what he had
Valentine, still drinking wine...
hating his love, writes somme lignes
Valentine, spenting his mind...
telling bulshit, needs to shine
Valentine, looking the window...
dreams at feel his heart again, glow
Valentine, looking the skyes...
sees falling down buterflies
Valentine, looking arownd...
sent kis kisses long and loud
Valentine, wishing for answer...
there he sees a pretty dancer
Valentine, watching her hair...
remain speachless, breath no air
Valentine, get close to daisy...
and she smiles to him, amazing
Valentine, askes for a dance...
carying her into romance
Valentine, whisper her ear...
feeling so sweet have her near
Valentine, is almost blushing...
as Daisy completes the magic
Valentine, and daisy giving...
of them two, a name, i.m thinking
is from where we get to say,
about love, Valentine.s day!!! ;-))
Cuvantare pentru o ”necuvantatoare”: r.i.p stranger!
Nu ti-ar fi trecut prin minte
...ca daca uiti, rupi amintirea...
sa-nlaturi tot ce-au fost cuvinte,
...sa nu te pierzi in ieri, cu firea
Nu ti-ar fi dat prin cap „nainte
...ca ce-i stricat, repari, dar maine,
tot il inlocuiesti...gandi-vei
...sa-l fi-aruncat de-atunci, mai bine
Nu ti-ar fi dat vreodat de stire
...al fiintei disconfort, cerandu-ti,
ca putand fi-mpacat cu tine
...sa-i negi pe ei, tie cedandu-ti
Nu s-ar fi pus la socoteala
...de n-ai fi-ales lumini sa-ntuneci,
Si n-ar fi inca o greseala
...de tot, acolo de n-aluneci :-)
...de cand cu ”voi”, alaturi =D
Mi se intampla lucruri minunate...
am cunoscut oameni curati!
Adio singuratate,
bun venit ”surori”, ”frati”
Mi se intampla lucruri minunate...
pot un om mai bun sa fiu;
Am regasit iubirea de sine,
caci niciodata nu-i tarziu!
Mi se intampla lucruri minunate...
zambesc des, plang mai rar;
Mai linistita adorm in noapte,
Vesela incepand ziua, iar.
Mi se intampla lucruri minunate...
privind altfel viata mea;
Invat ce pot si nu din toate,
in timp ce urc, s-ajung la steaua mea.
Mi se intampla lucruri minunate...
ce nu speram sau n-asteptam;
Dand teama la o parte,
Azi sunt ce sunt, nu ce eram!!! ;-) :-p
am cunoscut oameni curati!
Adio singuratate,
bun venit ”surori”, ”frati”
Mi se intampla lucruri minunate...
pot un om mai bun sa fiu;
Am regasit iubirea de sine,
caci niciodata nu-i tarziu!
Mi se intampla lucruri minunate...
zambesc des, plang mai rar;
Mai linistita adorm in noapte,
Vesela incepand ziua, iar.
Mi se intampla lucruri minunate...
privind altfel viata mea;
Invat ce pot si nu din toate,
in timp ce urc, s-ajung la steaua mea.
Mi se intampla lucruri minunate...
ce nu speram sau n-asteptam;
Dand teama la o parte,
Azi sunt ce sunt, nu ce eram!!! ;-) :-p
miercuri, 13 februarie 2013
Ce trebuie simtit bland, cald, si bun... se priveste cu afectiune, in jur!
Cum soarele aprinde valea,
Scantei de-omat topind ca sarea
Uit vremea grea de bunaoara
Caci, vai...cat de frumos e-afara! :-)
Ma incalzesc in raza blanda
Ce-n suflet stiu c-o sa-mi patrunda
Am mii de-mbratisari sa dau
Celor care tristete au :-)
Sa nu se piarda-as vrea, speranta
Si-un lucru bun, ne fie viata
Chiar de vremea ar fi rea iara
Sa zicem ”ce frumos e-afara”! :-)
Scantei de-omat topind ca sarea
Uit vremea grea de bunaoara
Caci, vai...cat de frumos e-afara! :-)
Ma incalzesc in raza blanda
Ce-n suflet stiu c-o sa-mi patrunda
Am mii de-mbratisari sa dau
Celor care tristete au :-)
Sa nu se piarda-as vrea, speranta
Si-un lucru bun, ne fie viata
Chiar de vremea ar fi rea iara
Sa zicem ”ce frumos e-afara”! :-)
marți, 12 februarie 2013
Sa fii prietenul tau, inseamna a te descurca tu cu tine, acolo unde nu vor da o mana de ajutor altii...
Invataturile unei realitati:
Ma am mai mult pe mine... ceea ce doream
Pe mine... caci, nu ma aveam
Incep sa ma regasesc...si, e o senzatie a naibii de convingatoare, sa ma si pastrez!
Dialog, extras din viata mea:
- In jurul unui copil ca tine, sunt doar oameni seriosi?
- Nu! Sunt cei ce sunt....de o parte, si alta. Clar!
E bine sa fie diversitate...dar, daca si in starile mele s-ar tria pe diversitate, incat sa-mi fie bine mereu cu prietenii mei... Cei care m-ar intelege si mi-ar ajuta , aceia nu-mi sunt ”atunci”, acolo... sunt, cei nepotriviti.
- Chiar si aceia potriviti, or sa vina exact in momentul in care o sa ai nevoie de ei???
- ...
- Mda...momentan, te descurci. Da, momentan trebuie sa te ai mai mult pe tine, ceea ce va face atentia lor pentru tine, suficienta :-?
- Am invatat, sa nu astept mai mult de la altii... oricare ar fi ei! :-??
- Cand ajungi sa te simti bine cu tine, te simti mai bine in preajma celor din jur?
- Da! Insa, nu asta era ceea ce doream...ci, pe mine.
Nu ma aveam...
Dar, incep sa ma regasesc...si... e o senzatie a naibii de convingatoare, sa ma si pastrez! :-)
Ma am mai mult pe mine... ceea ce doream
Pe mine... caci, nu ma aveam
Incep sa ma regasesc...si, e o senzatie a naibii de convingatoare, sa ma si pastrez!
Dialog, extras din viata mea:
- In jurul unui copil ca tine, sunt doar oameni seriosi?
- Nu! Sunt cei ce sunt....de o parte, si alta. Clar!
E bine sa fie diversitate...dar, daca si in starile mele s-ar tria pe diversitate, incat sa-mi fie bine mereu cu prietenii mei... Cei care m-ar intelege si mi-ar ajuta , aceia nu-mi sunt ”atunci”, acolo... sunt, cei nepotriviti.
- Chiar si aceia potriviti, or sa vina exact in momentul in care o sa ai nevoie de ei???
- ...
- Mda...momentan, te descurci. Da, momentan trebuie sa te ai mai mult pe tine, ceea ce va face atentia lor pentru tine, suficienta :-?
- Am invatat, sa nu astept mai mult de la altii... oricare ar fi ei! :-??
- Cand ajungi sa te simti bine cu tine, te simti mai bine in preajma celor din jur?
- Da! Insa, nu asta era ceea ce doream...ci, pe mine.
Nu ma aveam...
Dar, incep sa ma regasesc...si... e o senzatie a naibii de convingatoare, sa ma si pastrez! :-)
Ninge ..cu ”daruri” pentru toti...
Ninge cu flori fara petale
Ninge curat pe-a noastra vale
Ninge grabit si apasat
Ninge mangaiat...
Ninge, ca scuturand salcamii
Lasand parfum, pe cerul lumii
Ninge intr-un dans prea rasfatat
Ninge-mbratisat...
Ninge, in zbor cu aripi mici
In mii de fluturi albi si reci
Ninge-n privirea orisicui
Peste inima lui
Ninge calm in cantec lin
Ecou al iernii iar vestind
Ninge incatusat si stins
Ninge inadins
Ninge liber fara teama
Deschizand carari ce cheama
Ninge ca promis, s-adune
Lumea in farame
Ninge falnic stand de veghe
Rugaciuni facandu-i semne
Ninge cerandu-si iertare
Ninge-a desfatare
Ninge-ntr-un zambet ce-l oferi
In ganduri tandre, si mister
Ninge special, venind spre tine
Ninge cu iubire! :-)
Ninge curat pe-a noastra vale
Ninge grabit si apasat
Ninge mangaiat...
Ninge, ca scuturand salcamii
Lasand parfum, pe cerul lumii
Ninge intr-un dans prea rasfatat
Ninge-mbratisat...
Ninge, in zbor cu aripi mici
In mii de fluturi albi si reci
Ninge-n privirea orisicui
Peste inima lui
Ninge calm in cantec lin
Ecou al iernii iar vestind
Ninge incatusat si stins
Ninge inadins
Ninge liber fara teama
Deschizand carari ce cheama
Ninge ca promis, s-adune
Lumea in farame
Ninge falnic stand de veghe
Rugaciuni facandu-i semne
Ninge cerandu-si iertare
Ninge-a desfatare
Ninge-ntr-un zambet ce-l oferi
In ganduri tandre, si mister
Ninge special, venind spre tine
Ninge cu iubire! :-)
luni, 11 februarie 2013
Agata-te de vise, nedesprins de realitate...spune ”pot”, arata ”fac”... :-)
N-am avut ce face, si m-am dus acolo
De as fi stiut sa-mi iau cu mine, vreo doi sau vreo doua
Pe drum era o mare de oameni... care de care, mai mare-a se da
Si tu printre ei, farama...asteptand a evada
Am vrut sa trec de ei... cand unul burtos imi taie calea
Ce o fi avand cu mine...e nervos, il roade foamea
Pleaca-ti privirea, dai sa te ineci...
Iti ceri scuze degeaba, numai ca sa pleci
Si ti-a sters o palma, in treacat amintire
Sa nu te-ndoiesti vreodata, a tinut la tine
Atinut sa sa nu mai fii,
A tinut sa nu mai vii
Tu, ce tii minte mergand
Pe al tau drum, fluierand
Scoate-ti ochii, varsa-ti fierea
Arunca vorbe, cu tacerea
Nu te-oprii, nu te intoarce
Urca-ncet, nu au ce-ti face
Peste drum, in juru-ti...se catara vise
Fa-ti loc printre ele, indeasa-n valize
Si ca n-ai avut ce face... iata-te, ai ajuns aici
De-ai stii sa refaci din tine, inc-o viata cu pasi mici :-)
sâmbătă, 9 februarie 2013
O prietenie, nu-i este, nici va fi vreodata superioara sau inferioara celei oferite de celalalt...indiferent ca exista diferente intre acestia, prietenia e cu sufletul, nu cu mintea!
Cineva cu cuvintele ei, acestea pline de caldura pe care le cititi si voi, prietena sufletului meu... ceea ce spune, daca si simte...m-a ranit cum nu ar vrea! Dar, mai mult de atat, mi-a demonstrat ce om minunat am alaturi, caci desi exagerat...insemn mult in ochii ei, poate cum nu ma vad si cat nu insemn eu pentru mine insami!
Iarta-ma
Stau si realizez ca nu merit prietenia ta, stand si citindu-ti trairile si gandurile, ajung sa cred ca nu te-am inteles niciodata si imi pare nespus de rau ......
Esti un om mare, un geniu, pentru mine, citind pe blogul tau cate ceva, iti marturisesc ca abia acum reusesc sa iti deslusesc cu adevarat gandurile, cata pasiune, dragoste, iubire fata de cei din jurul tau,si mai ales catre mine ,, Crina, buna ei prietena , ce inca mai spera sa o aduca aproape de ea la Bucuresti" si cat suflet daruit in arta scrierii.
Cata intelepciune si un nivel de inteligenta mai presus de cuvinte, noi ceilati suntem limitati in gandire pentru a intelege sensul lor, ai un dar inascut al scrisului, esti Luceafarul ce nu merita sa fie atins de noi muritorii...
Nu iti spun aceste lucruri pentru a fi spuse, sti foarte bine asta, ma simt atat de prost si rau ca nu stiu sa fiu alaturi de tine cand trebuie si cat trebuie si nu am grija de tine cat ar trebui, m-ie dor de timpul petrecut in liceu, m-ie dor de pauzele agitate in care ma ajutai cu diverse teme, m-ie dor de copilariile noatre,mi-e dor de tot .....mi-e dor de imbratisarile noastre calde si de povestile noastre.....
Incerc sa imi stapanesc lacrimile, dar nu reusesc......amintirile ma cuprind din nou, la fel si lacrimile.....
Imi este foarte greu sa mai rostesc vreo vorba , te imbratisez cu drag, draga mea prietena si iarta-ma!Esti singura persoana pe care o iubesc!
Nu stiu daca i-am raspuns cum ar linisti-o..dar, asta sper, imi doresc...
A venit randul meu sa te trag de urechi, si nu putin...caci ai scris niste lucruri de m-au socat :-( Nici nu stiu ce sa zis, am ramas blocata citind ”iarta-ma” ala
Pai asa stii tu ca e prietenia noastra, unde sa se puna problema ca cine cum e, fata de celalalt... fizic sau intelectual...cat si cum gandesti in fata problemelor prietenului!? Nu ne stim de ieri, de azi...si nici eu nu ma inteleg pe deplin, nu esti tu de vina ca asa e firea mea, haotica. :-) iti spun eu, asta e...si daca imi esti draga e pentru ca dintre putini tu stii sa mai citesti si printre randuri, iar asta nu e des intalnit la oameni
Ca eu scriu, si cum si ce scriu, si daca e cv frumos dar greu... nu tine de geniu si ce ai zis tu, doamne fereste sa ma vezi superioara tie mai ales, ma supar f tare. Acea iubire pe care o vezi tu, poate e mai mult dorinta de a fi asa buna in aceasta lume, stii ca m-am inrait si chiar nu sunt asa credincioasa pe cat stim amandoua ca esti tu, ori sa merit cuvintele prin care m-ai supraestimat. Te rog sa-ti scoti astea din capsor, moasta ...nu ma supar, dar e un pic haios. sunt si eu un om, cu bune si rele, mai bleg pentru ca poate face ceva mare cu viata ei, dar ori nu are curaj, ori putere....
Si mie mi-e dor de tot. De multe ori am plans si eu, amintindu-mi ce era, dorindu-mi sa mai poata fi...dar, viata ne-a schimbat planurile. Sper ca nu ai si altceva pe suflet, care sa te fi adus in pragul sensibilitatii, stiu ca nici tie nu iti e usor, si ma gandesc mereu la tine si eu. D-zeu sa ne ajute sa ramanem cu sufletul alaturi... si asa va fii, cum de aproape 10 ani. Sunt fericita sa am prietenia unui om ca tine, inaintea caruia nu va sta vreodata nimeni :-) Te iubesc mult si eu, cuvintele astea doua nu le-am spus nici alor mei. Si totusi, daca ma faci mandra, ma si intristezi...vaznd mereu lucruri de care prietenia noastra nu tine cont. Eu sunt cea care trebuie sa isi ceara iertare. Imi pare tare rau pentru cat te incarc cu gandurile acelea negre, pe care le dezaprobi, si ai dreptate. Tu esti cea inteleapta si puternica, si nu vreau sa clachezi si tu. te pup si te imbratisez cu drag...lasa prostioarele, ca nu e chiar asa :-) :-*
Ne vom vedea de vietile noastre, ca si de prietenie...fara sa privim in trecut regretand anii frumosi ce nu-i vom mai putea retrai...ci zambindu-i prezentului, caci el ne pune in fata alte si alte momente pe care le vom petrece impreuna, iar daca cu lacrimi in ochi, acestea sa fie de fericire! :-)
joi, 7 februarie 2013
Ei....si, cu totul de cealalta parte,”tu” ! :-)
Sunt oameni care mi-au fost aproape fizic, dar nu moral.... si, tu! :-)
Sunt oameni multi pe langa mine, dar nu alaturi de mine... si, tu! :-)
Sunt oameni ale caror vorbe, cand deja imi era greu, au fost spuse ca intentionat sa mai doara... si, tu! :-)
Sunt oameni cu asa o viziune despre mine si viata mea, incat pe cand ma zbateam sa razbesc, aceasta m-a afectat reusind sa ma tina si mai mult pe loc... si, tu! :-)
Sunt oameni, aici, ca si cum n-ar fi deloc... si, tu... acolo, ca si cum ai fi aici! :-)
Sunt oameni de la care am incercat sa iau iubire, dar la care am gasit doar ura... si, tu! :-)
Sunt oameni care, desi vazandu-ma la pamant, mi-au dat branci mai departe... si, tu! :-)
Sunt oameni care au stiut sa spuna vorbe frumoase, dar ale caror fapte mi-au demonstrat cat de urate erau de fapt sub acea ”masca” binevoitoare... si, tu! :-)
Sunt oameni de la care asteptam sa primesc cele mai valoroase lucruri, cu dragoste... dar care mi le-au oferit pe cele mai rele, cu ura...si, tu! :-)
Sunt oameni langa care m-am simtit cu atat mai singura, cu cat erau mai multi in jurul meu... si, tu! :-)
Sunt oameni care n-au stat macar sa ma asculte, dar care pretind ca inteleg, ma stiu, ca stiu ei cum e de fapt... si, tu! :-)
Sunt oameni care nu ma cred in stare de ceva bun, spunandu-mi-o cu satisfactie intr-un ranjet... si, tu! :-)
Sunt oameni pentru care ma numesc familie, dar care nu ma cunosc si fata de care ma simt straina...si, tu!
Sunt oameni care n-au facut cu drag lucruri mari pentru mine, regretand a-mi fi dat ajutor...si, tu!
Sunt oameni care atunci cand m-au imbratisat, doar au facut-o masinal...si, tu...care m-ai imbratisat cu tot sufletul! :-)
Pentru toti aceia, sunt o pacoste, o povara, un nimeni si un nimic...pe cand pentru tine, mereu ceva si cineva aparte, special!
Iti multumesc ca nu pleci,
si cu mine prin toate treci! :-) :-*
Ai fost acolo, atunci... si esti:
Sunt oameni multi pe langa mine, dar nu alaturi de mine... si, tu! :-)
Sunt oameni ale caror vorbe, cand deja imi era greu, au fost spuse ca intentionat sa mai doara... si, tu! :-)
Sunt oameni cu asa o viziune despre mine si viata mea, incat pe cand ma zbateam sa razbesc, aceasta m-a afectat reusind sa ma tina si mai mult pe loc... si, tu! :-)
Sunt oameni, aici, ca si cum n-ar fi deloc... si, tu... acolo, ca si cum ai fi aici! :-)
Sunt oameni de la care am incercat sa iau iubire, dar la care am gasit doar ura... si, tu! :-)
Sunt oameni care, desi vazandu-ma la pamant, mi-au dat branci mai departe... si, tu! :-)
Sunt oameni care au stiut sa spuna vorbe frumoase, dar ale caror fapte mi-au demonstrat cat de urate erau de fapt sub acea ”masca” binevoitoare... si, tu! :-)
Sunt oameni de la care asteptam sa primesc cele mai valoroase lucruri, cu dragoste... dar care mi le-au oferit pe cele mai rele, cu ura...si, tu! :-)
Sunt oameni langa care m-am simtit cu atat mai singura, cu cat erau mai multi in jurul meu... si, tu! :-)
Sunt oameni care n-au stat macar sa ma asculte, dar care pretind ca inteleg, ma stiu, ca stiu ei cum e de fapt... si, tu! :-)
Sunt oameni care nu ma cred in stare de ceva bun, spunandu-mi-o cu satisfactie intr-un ranjet... si, tu! :-)
Sunt oameni pentru care ma numesc familie, dar care nu ma cunosc si fata de care ma simt straina...si, tu!
Sunt oameni care n-au facut cu drag lucruri mari pentru mine, regretand a-mi fi dat ajutor...si, tu!
Sunt oameni care atunci cand m-au imbratisat, doar au facut-o masinal...si, tu...care m-ai imbratisat cu tot sufletul! :-)
Pentru toti aceia, sunt o pacoste, o povara, un nimeni si un nimic...pe cand pentru tine, mereu ceva si cineva aparte, special!
Iti multumesc ca nu pleci,
si cu mine prin toate treci! :-) :-*
Ai fost acolo, atunci... si esti:
miercuri, 6 februarie 2013
...pentru cine e sau nu, pentru cine poate fi, pentru cine ar veni...si totusi, doar pentru cel ce o sa ramana!
E seara unui gand hoinar
mergand prin intuneric
Atingand scantei ce-i apar
spre-al lumina-n feeric
E seara unei voci de-un sarm
ce liniste-mi aduce
Tu-mi soptesti inocent, si calm
Cuvant duios si dulce
E seara unui joc ce-ndeamna
la ascunzisuri in poiene
Ma strigi, dar nu asa ma cheama
Vin, ochii-ti de mi-ar face semne
E seara unei inimi, vrand
sa simta-a mea bataie
Si-asculti la sanul meu cald, stand
Eu, in bratele tale
E seara cand tu imi zambesti
si vad, si stiu ca-n lume
Nu-s iubiri ori asa povesti
Ca cea ce-o scriu cu tine!
luni, 4 februarie 2013
Cel mai bine ii sta omului cu viata...din ”La povesti, cu degetele si mintea”
Cel mai bine ii sta omului cu viata.
La concluzia asta ajunse si ea, dupa multe ganduri si framantari care spuneau despre viata ei ca este una irosita, inutila deci in punctul la care se gasea din cauza marelui ei zbucium. Ar fi vrut sa nu mai fie, cunostea prin prisma profesiei zeci poate sute de variante prin care ar fi reusit sa se lepede de lume, ori poate lumea s-ar fi lepadat de ea....totusi era slaba, sau de fapt puternica!? Facuse greseala de a se iubi cu un barbat mult mai tanar, a carui inima distrusese in urma despartirii de el cum si-a dat in cele din urma seama ca acesta reprezentase numai un capriciu al unei femeii care, experimentand destule in materie de dragoste nu stia ce sa mai nascoceasca spre amuzament la ”batranete”
N-avea copii, si de altfel cum ar fi putut, cand toti barbatii din viata ei au parasit-o pe motivul ca refuza cu inversunare sa devina mama. Se afla acum intr-o stare de profunda cugetare asupra propriei existente, simtind cum timpul e pe sfarsite si cat a mai fost de nesabuita!? Singura pe lume,n-avea pe nimeni la care sa mearga si caruia sa-i planga pe umar, era certata cu fratii ei mai mari si se simtea nenorocita. Luptase sa devina psiholog, fara sa ii pese ca pentru asta in primul rand trebuie sa faci dovada meseriei tale prin ceea ce esti si savarsesti in viata(lucru care nu ar fi recomandat-o) si totusi intr-un final reusise sa obtina un post si sa-si deschida acel cabinet ”vindecator de suflete”.
Clientii ei erau dintre cei mai neobisnuiti, si nu de putine ori avusese ghinionul sa stea in preajma a adevarati psihopati, curios interesul ei aparte pentru astfel de oameni cu dizabilitati psihice nu-i adusese mai mult decat dureri de cap, caci nu se stie cum facea dar ii calma, si ar fi reusit sa imblanzeasca si fiarele salbatice cu farmecele ei domestice.
Ca infatisare era o lungana la vreo 1.85 m, roscata, subtirica, inca frumoasa la varsta de 39 de ani; o stia si profita din plin ivindu-se cel putin de 3 ori pe saptamana ocazii de a iesii in oras la restaurant, cinema, cu diversi domni galanti dintre care multi o curtau vazand-o asa maleabila si plina de viata, ceea ce trada disponibilitatea. Ei insa nu-i placea niciunul. Ramasese cu o atractie pentru barbatii mai tineri, insa se temea(de cand cu vechea poveste in care sifonase sufletul acelui ”copil”) sa mai dea curs tentatiei stiindu-se instabila emotional... si asa se face ca ”potrivit” acestei credinte inima ei cazu totusi prada farmecelor lui Eusebiu.
Il cunoscuse la cimitir, pe cand din ce in ce mai des ducea flori si aprindea lumanari mamei ei, cu care nu se intelesese bine inca din copilarie, si a carei morti o facuse sa aiba remuscari pentru tot ceea ce ii revenea ca vina prin atitudinea si vorbele spuse la suparare, care sa fi necajit pana la cea din urma suflare, sufletul raposatei. Era aplecat deasupra mormantului fiului sau nascut blonav si care se prapadise din primele luni, sotia parasindu-l apoi fara prea multe discutii cum se stia vinovata de a nu se fi ingrijit pe timpul sarcinii, astfel moartea copilului revenindu-i podoaba de purtat in constiinta. Cu primul reflex cuvenit profesiei, se apropie de el si il atinse pe umar facand ca incet-incet sa i se confeseze in timpul plimbarii ce le ingaduia traseul comun catre unde se indrepta fiecare, parasind cimitirul.
El era, surpriza, cu 13 ani mai tinerel, dar ai fi zis ca e mult mai matur decat spunea varsta. Puteai citi in privirea lui incercanata de lacrimi o blandete si o chemare spre a ostoi ranile acestui suflet greu incercat, incat nu doar i se paru(pe cand ajunsa la serviciu medita in liniste la intalnirea lui) dar chiar se indragostise nebuna, si rosi ca pentru ea in timp ce vorbele lui curgeau depanand istoria tragica a unei vieti neincepute... strangandu-i mana,din cand in cand mangaind-o aproape fara voie.
Sapte fara un sfert. In curand avea sa incheie programul, si, cum vizitele la ea nu erau cu programare, scoase capul pe usa cabinetului sa vada daca a mai ramas cineva. Vazu ca holul e gol, inchise usa dupa ea si in timp ce strangea sa lase in ordine biroul hoinarind cu gandul aiurea, un ciocanit in usa o trezi. Eusebiu i se infatisa in prag cu un buchet de trandafiri albi si o cutie de bomboane, justificand gestul ca urmare a ”sedintei” de care beneficiase, ceea ce pe ea venind din partea cuiva ce ii starnea interesul, nicidecum n-o maguli ci se simti jignita. Accepta totusi, cu oarecare eleganta si nu spuse mai mult, astepta ca el sa-si rascumpere greseala cumva.
Era in firea ei acum, ceva nemaintalnit. Profitase de pe urma tuturor atentiilor barbatilor cu care doar luase contact, cu acea lejeritate incat considera ca este firesc si chiar i se cuvine...si acum gasea in atitudinea omului(desi a carui prezenta o tulbura) prin acelasi gest, ceva care sa o jigneasca!? Fara doar si poate, femeia asta era alta decat cea de deunazi, caci gandea si simtea altfel dintr-o data, dar cred ca stim cu totii cui sau carui fapt i se datoreaza.
Asta fu cea de-a doua lor intalnire, care se lasa cu schimbarea numerelor de telefon, pe care ea o lua ca fiind in interes pur profesional, si dupa ce din nou o conduse pana in punctul in care drumurile lor se separau, inainte de a-si lua la revedere ii ceru a incuviinta(spre surprinderea ei) si o a treia ocazie de a se revedea, undeva in oras, ceea ce spulbera ideea initiala cum ca el poate n-o observase ori sa fi fost inca ravasit, cautand in ea numai ajutorul specializat, nu si mangaierea tandra.
Este decembrie, cu putin inaintea sarbatorilor de Craciun, iar intr-o casa candva pustie e o nebunie de arome si se da mare bataie pe cine si ce bucate sa pregateasca. Ea sta aplecata asupra mesei din bucatarie framantand cozonaci, in timp ce el strans tinand-o de mijloc nu-i da pace, muscand-o pe gat, gadiland-o incat mai-mai sa scape tava de pus la cuptor. Ramane chiar fara suflu si cade la podea, sagetata de o durere necunoscuta pana atunci. Panicat,el o ridica incet si o saruta pe frunte, moment in care ei ,deschizand ochii usor, ii scapa o lacrima.
Sunt de 4 luni impreuna, si chiar din seara acelei iesiri in oras cand au mers la brat pe marginea lacului, sub un clar de luna ce a facut cu siguranta magie si pentru ei. Se sprijina pe cat reusi de bratul lui soptindu-i ceva la ureche, ceea ce face ca in clipa imediat urmatoare el sa o ridice intr-un zambet. purtand-o prin toata bucataria, sarutand-o, apoi strigand cat il tinea:Doamne cat o iubesc, pe ea... mama copilului meu!
sâmbătă, 2 februarie 2013
Te-ntreaba, si-ti raspunde...!
Urasc sa imi aduc aminte,
Traiam betia de cuvinte
Ce in gand mi le-aduna,
Si trairile-mi hranea.
Eu le-alungam, nu era cale
De-a sterge-asa urmele tale.
Dar cand iubeam, iubeam anost,
Complicat si fara rost .
Nu mai conta nimic in jur,
Eram doar noi, pe-un drum sigur,
Dar far” sa ma gandesc la fapte
Te-am ales ca ”jumatate”
Cand te-am gasit, m-am pierdut eu;
Cu tine, noi...intr-un vis greu.
Adanc si plin de realitate,
Iubirea noastra, spusa-n fapte.
Asa vedeam, asa speram
Dar era oare cum gandeam!?
Gandeam ce va fi cu noi in viitor ,
Sau iubeam fara sa cunosc un om?
M-am intrebat un timp asa...
Pandind sa judec ce-as afla
Oare iubirea noastra-i o arta?
Sau e doar o nimica toata?
Ascultam inima-ti batand,
Pictand in suflet al ei cant,
Si-ai tresarit si m-ai vazut
Cuprins de vraja si tacut.
Nu-mi ajungeau vorbele tale
Pe care le rosteai agale,
Aveam nevoie si de fapte
Sa ies din singuratate .
Nu-mi ajungeau nici ochii tai,
Vorbind neincetat cu-ai mei.
Nici sufletu-ti nu-mi ajungea,
Fiindca inima nu-mi hranea
Nu mi-ar fi ajuns oricat primeam,
De la cea pe care-o indrageam.
Era de vina-acea betie,
Ori inima ta, data mie ?
Dar pe final se poate spune
Iubirea intre noi e pe bune?
Sau ma inseala o dorinta,
Si sunt vrajit de-a ta fiinta?
Era iubire, cum tu esti
Cum eu te am, traind povesti;
Si stiu ca mai frumos va fii
Din tot ce azi simtim, vom stii.
Multe fapte se rezuma la iubire,
Noi vi le-am prezentat in rime.
Iar daca v-a placut munca noastra ,
Cristina si Viorel au compus aceasta arta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)