Proasta...de mana ta!

Nascuta-asa:
ca un vulcan,
tu-n calea mea
m-ai fiert,
iubirea-ar evada
mile intregi...
si tu cu ea?

Spuneai ca esti
intre furii,
vorba ce stinge;
Intre inimi,
focul ce-aprinde
in doi copii,
un joc cuminte.

Nu mai esti...
Mai e
un firicel ascuns,
ce doarme
inca nepatruns;
Pe el viata mi-am insirat
timid, natang, si s-a uzat.

Nu mai am...
Ai tu
o mana sa-mi intinzi?
Ti-e sufletul
de mine prins?
Asa s-ar mai lega ce-i rupt
intr-un nod, de nedesfacut

Dar, stai!
doar mi se pare...
Sa n-ai
pe-aici carare,
Ca-n urma a ce ai stricat
esti mester orb, neinvatat!