O joaca,din care a iesit ceva dragut...
O poveste scrisa pe messenger, de doi povestitori care pe alocuri intervin(ce e subliniat) sustinandu-si varianta intorsaturii pe care ar trebui sa o ia lucrurile ;-)) ...
Caracterul cursiv al literelor ii apartine ei,cel ingrosat lui :-p
....A fost odata ,nu demult o firava samanta de floarea
soarelui...pierduta ,nu departe de campul unde deja se inaltau falnice ,surate
ale sale.Fusese ratacita,poate din neglijenta,poate din
nepasare...si acum,se uita cu jind inspre locul unde ar fi rasarit si ea,poate
cea mai stralucitoare
Poate faptul ca s-a pierdut a fost cel mai bun lucru care i se
putea intampla....restul surorilor au fost culese nu peste mult timp si toate
au ajuns la fabrica de seminte nutline
Ea, pe de alta parte a fost dusa de o pasare
in cioc, spre a fi data de mancare puilor...insa, datorita vantului, a fost
scapata...
Se trezii pe malul unui lac cu
nuferi...acestia o priveau cu dispret,neintelegand durerea sau poate menirea
ei......de ce nu isi gasise un loc,de ce ramasese neroditoare?!
Le ceru sa o primeasca alaturi de
ele,nestiind ca in apa cea miraculos de cristalina,nu avea decat sa se piarda,si niciodata sa mai poata privi steaua sa,si sa-si continue
drumul,sigur altul,al ei,doar al ei,poate muuult mai bun,dar necunoscut...
Si totusi in apa sunt pesti din cei mai
necunoscuti, care, inotand pe fundul lacului gusta tot ce prind. Si asa a fost
inghitita ea, de un peste cu solzi aurii ce straluceau mai ceva ca aurul atunci
cand sarea sa prinda libelulele ce zburau deasupra lacului.
Se gandea ca ,pana aici i-a fost...
Zacea,in intuneric...era sfarsita,cu cat orele treceau...si drumul ratacind,ostenea..iar o
cale de iesire,sau o lumina,nu se intrezarea...
Cand,besmetica ,deodata in stomacul pestelui a dat de o rama si au inceput sa discute despre pamant
Cum ea nu ajunsese niciodata sa fie plantata,
avea multe intrebari
Afla ca viata unora este acolo,sub pamant...si
ca desi toata lumea vorbeste de "lumina soarelui"...pamantul,numai
el da viata tuturor celor care se nasc deasupra...
Ca teama ei,are sa se spulbere,cand
incet,crescand in intuneric,ea insasi va ajunge a fi soarele pe pamant...si nu
orice fel de soare.O floare a soarelui
Totusi era blocata intr-un peste, si vorbea
cu o rama. Viitorul nu era asa de stralucitor pentru ea, pana cand...
Pana cand ,fara veste se simtira ca intr-un
vartez ,date peste cap,azvarlite in toate partile....ceva se intampla
"afara"...ceva ce nici nu gandeau,ceva "miraculos"
Lama unui cutit trecu razant pe langa biata
samanta...cu toate ca ea a scapat, rama a fost taiata in doua
Dar, in loc sa fie triste, ambele bucati de
rama au inceput sa rada
Ceea ce nu stia samanta este ca o rama daca
este taiata in doua nu moare ci se fac doua rame
Sau stia,dar dupa cumplita experienta de pana
atunci,inca se temea,era speriata...se temea si pentru prietena sa,pe care o
indragise...
Pe buna dreptate,vazand asta,inima ii veni la
loc...le imbratisa si rase singura de "prostia ei" fiind
confuza,nestinnd cum are sa trebuiasca sa se obisnuiasca cu ea,asa
Cei doi copii ai pescarului se jucau in timp ce el curata pestele pentru cina
O fetita si un baietel se uitau uimiti la
lucrurile murdare pe care tatal lor le facea. Stiau ca pestii obisnuiesc sa
manance tot felul de lucruri, baiatul inca mai avea moneda aceea veche cu un
cap de fata frumoasa pe ea, iar fetita inca pastra acea pietricica verde,
verde, verde ce stralucea in soare
Cautara,cu aceeasi bucurie,sperand,stiind
poate ca din nou or sa afle ceva,oricat de mic si neinsemnat..ceva care sa ii
faca fericiti...
De data asta, nimic interesant nu era de
vazut, doua rame, o samanta, niste libelule sturcite si cateva graunte de
nisip...
Fata lua rama ,facuta bucati..si se grabi sa o
dea gainilor din curte...baiatul nimerii samanta,care abia se distingea,fiind
atat de murdara...statu pe ganduri,poate sa o dea si el de mancare
gainilor,poate...Bine,acum va ganditi,de ce nu invers1?
Erau doi copii buni,dar cu apucaturi
diferite...parca gresite,parca incurcate intre ei la nastere
Vina parintilor
Baiatul a fost crescut de mama, insa cand fata
s-a nascut, mama a fugit cu un alt pescar si tatal a fost nevoit sa creasca
fetita asa cum a stiut el mai bine
Baiatul dori sa ii faca un cadou fetei si
planta samanta intr-un ghiveci
Ce putea un barbat sa invete o fata,fiind el
chiar tatal...?
...fata crescu in deprinderi nepotrivite,dar era ascultatoare si
indemanatica
Copii se iubeau mult...si fata
ingriji rama,pe care dori sa i-o arate arate baiatului,sa ii faca o bucurie
salvand-o(el crezu ca ea o dadu gainilor)
Cu toata stradania lor, planta nu incoltea si
ramele incepura sa se usuce...findca se intelegeau foarte bine, au hotarat sa
isi arata unul altuia ce faceau pe ascuns.
Atunci au hotarat sa puna ramele in ghiveciul
samantei de floarea soarelui
Dar nu s-au gandit ca rama,infometata,are sa
manance samanta...
Si eu ma gandeam ca samanta si rama or sa se
reintalnesca
Doar erau prieteni...
N-ai asteptat..e de bine
Desi erau prietene,tovarase de
suferinta....acest lucru s-ar fii intamplat,poate da,poate nu...asta nu o sa
aflam niciodata
Cert e ca,se intampla,ca,parca cineva
nevazut,sau prin voia cuiva,ghiveciul sa nu fie bine sprijinit,si sa cada
Acesta se sparse,pamantul se imprastie
pretutindeni,cu tot cu bietele rame si samanta
Samnta nu reusise sa incolteasca in ghiveci
deoarece pamantul era prea acid pentru ea...cu toate astea, ramele stiau ce
pamant este bun pentru o samanta de floarea soarelui, si au carat samanta cu
ele spre un pamant mai roditor
In curtea pescarului,sub privirea entuziasta a
doi copii....o floare crestea mandra,ingradita cu pietricele albe ca spuma
laptelui....
Rama nu vru sa ii abandoneze pe bietii
copii,ce s-au straduit sa le ofere viata...
bunatatea lor a vrut s-o rasplateasca
Parca vedea fetita,maricuta,purtand in par o
floare,pe ea cea mai frumoasa...
Si pe baiat cum manca seminte in timp ce se
uita la fata
Ma asteptam sa citesc "uitandu-se la
meci"
De atunci, in fiecare an o planta de floarea
soarelui crestea in fata casei lor
Din ea se raspandisera alte mii...
insa,intre toate,se distingea batrana floare a
soarelui...tot atat de frumoasa....si tare se simtea mandra,iubita si
privita....pentru ca toti il invidiau pe pescar,uitandu-se peste gard...
Acum,matura si implinita...ceva o mai
nelinistea totusi
Nu stia ce sa fie,doar privea cerul cat era
noaptea de lunga,se uita cu tristete...se uita stralucind de iubire...se
indragostise
De luna?
De luceafar!
Simtea cum si el o priveste
Se gandea ca stralucirea ei si a lui,aveau sa
fie un semn ca sunt unul pentru celalalt
Se intreba daca ea nascuse din cer,sau cerul
capatase scantei de soare,din ale ei flori
Pfff,oare o sa ii gasim final!?
Da,dar nu astazi :-)
VA URMA!
