sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Intamplari fugare...din *La povesti, cu degetele si mintea*



       Trecuse de miezul noptii...cine si-ar fi dat seama mai bine ca ea, cand el tocmai deschise incet usa si se strecura in camera ei lasandu-i ceva pe noptiera.Dar se prefacu ca doarme.Lasa sa vada ce putea aduce aceasta mica ghidusie, cand din neastampar tresari si il sperie atat de tare incat bietul ei amorez, aproape lesina.Sa te tii apoi de rasete si glume pe seama neghiobului care habar nu avea, din experienta lui de viata banala, cum ca femeile chiar si atunci cand dorm, tin intotdeauna un ochi deschis la ceafa.Incerca el, vadit rusinat sa o cuprinda in brate, sa faca ceva...zadarnic. O umfla rasul mai tare, si pana ce cu un sarut nu ii astupa gura, nu fu chip a se opri macar cat sa rasufle.
 Nu se cunosteau de prea mult timp.Nu oficial, caci palavrageala lor online durase mai bine de un an, pana ce tot ea a gasit sa faca pasul de a-l suna pe cand ajunsese in orasul lui, invitandu-l la o cafea.Noroc ca avea un job potrivit caruia se putea  lipsi de el cineva cateva ore, astfel incuviinta cu inima batandu-i a-i sparge pieptul de emotie, bucurie.Niciunul nu crezuse inainte in dragoste la prima vedere, si totusi... sa fi fost oare acum!?      Cu romantismul caracteristic firii sale blajine gandi a-i scrie vreo doua randuri, impacheta hartiuta frumos si o atasa unui plic, oferindu-i-o alaturi de un superb buchet de orhidee in ton cu rochia ei vaporoasa, spre surprinderea lui ceea ce spori oarecum ideea unui deja-vu, daca nu a unei intregi chimii revelandu-se in minutele ce au urmat.

 Il lua de gat si se cufundara in asternuturile peste care lumina unei lumanari raspandea raze,spargand ori dand peste lucruri ce in acel intuneric se auzeau cazand, harjonindu-se vreme de cateva minute pana ce somnul ii fura, dimineata gasind-o pe ea imbracata corespunzator iar pe el nici descaltat macar.
 Ceasul ii anunta ca pot sa intarzie la aeroport, si sa vezi tu zapaceala: nu haine puse in bagaje, nu acte la indemana; desi asta nu era lucru neobisnuit in privinta vreunuia, acum le parea cu atat mai rau cu cat puneau in pericol insasi scumpa lor mica evadare, pe care o tainuisera de ochii celor apropiati, nu se stie motivul.
 Termometrul masura 28 de grade la ora 8:20, un pic suspect, isi zise el... si era inca una din acele zile de iulie in care cu greu respiri la amiaza. Isi pusera, deci, ce aveau mai lejer pe ei...Ochelarii de soare, crema, umbreluta, doua-trei(cine mai stie cate perechi de costume de baie)...am uitat ceva!?, memora ea in timp ce tot indesa in a doua geanta de voiaj.Dima surase incet, neputandu-se abtine a nu remarca vesnica ei problema, de altfel femeiasca si o trase inspre el pentru a-i da sarutul care sa dovedeasca cum ca o iubea asa, cu tot cu ifosele ei.
Pica in slujba lui sa verifice toate cele inainte de a lasa locul vraiste.Bine, nici nu erau dintre cei care se tem de hoti, mai ales daca apartamentul cu pricina nu-ti apartine si nici multe lucruri nu ti-ai carat dupa tine, acolo.O jumatate de ora trecu pe nesimtite, si se uitara cu subanteles unul la celalalt.La 10:30 aveau avion cu destinatia ”paradis”..trebuiau asadar, sa plece.Nici nu-si dadura seama cand apucara sa incuie, si apoi pe scari in jos, cum taxiul ii astepta deja de minute bune pe acesti intarziati adorabili.
 Iata-i ajunsi.El merge cu un pas inaintea ei, presimtind ceva nelalocul lui, si intreaba de zborul pentru 10:30.Dintr-o data se clatina pe picioare si un gest de profunda uimire il invaluie, facandu-se dintr-o data alb la fata, apoi mic...Era 11 jumatate, pierdusera avionul.Tot drumul, la intoarcere nu scoase niciunul vreun cuvant.Abia cand au ajuns acasa misterul ororii fu dezlegat.In noaptea ce trecuse, harjoneala lor facuse sa cada pe jos chiar ceasul, pe care desi il ridicara, nu se stie cum, acea mana de pasiune tulburata facuse ca din grseala si neatentie sa modifice ora.

...de Ekry

3 comentarii:

  1. Ador povestea ta,Erky,imi place sa citesc "'povesti"",nu neaparat ""proza""...mi se pare ca intrii mai usor in poveste >:D< am simtit ca intru in povestea ta:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma bucur ca ti-a trezit interesul, cu atat mai mult cu cat spui ca te-ai si simtit acolo, in ea:-).Multumesc frumos pentru ca ti-ai facut timp sa o citesti, asta inseamna ca nu scriu doar pentru mine, si cu mai multa daruire voi vontinua sa fac asta .te imbratisez si eu

    RăspundețiȘtergere