luni, 5 ianuarie 2015

DA, individule...


Umblam prin tine, pe picioarele tale, zapacind potecile
Tu te certai in mine, pentru o farama, oare...intorcand sagetile

Cu vantul intre noi...cuvantul lua foc
N-aveam pic de odihna...cu atata noroc

De marea distanta, mai mic te faceai
Perfect...ignoranta...mai taci, si...taceai

Calaule...ai ramas cu ce-n viata ma tine
Da voie uitarii...hai, pierde-ma-n multime

Nu stiu...am vrut sau ce-a vrut el sa zica
Viata-n neliniste, odihna mi-o strica

Chiar daca maine, de maini...ma va lua ispita
Voi fi mult schimbata-ntr-un nicaieri...ratacita





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu