Tu suflete,cuvinte din tine cand dezgropai
Comori scotand in lumina, spre ochi ce cercetai
Si n-ai stiut ca-n intuneric mai rau inima ii afundai
Scarbind al tau copil neinvatat,la ce te asteptai!?
Tu minte,cand te-apasa necugetate-ti vorbe
Plapand voind a-nfiripa cu cinstea ta,a lor slove
Trecut-a ca taisul prin intelesu-i far-alai
Ciuntindu-i nu doar glasul...la ce te asteptai!?
Tu gand pierdut de-amarnica tradare-n adevar
Sperand ca transparenta,pe placul lui,ca-al lor
Nu semana-va critici...dispretul tu starneai
Si ironii-n cruzime...la ce te asteptai!?
Tu trup ferit de pacat,dinspre ce cugetai
Lasat-ai azi un licar din tine a se stinge
Facut-a sa strabata inauntrul tau si-ajunge
Sa-ti spulbere vapaia...la ce te asteptai!?
Tu fata zice-ti-sa ca inger pe pamant
De diavol dav-ai ispita, a-i stapani candoarea
Spunandu-ti fara graba c-ar vrea, dar nu stiai
Sa-ti fi salvat aripa...la ce te asteptai!?
Tu suflete,tu minte...tu trup copil ravneai
La randu-ti sa-ti deschida,tu dand....si nu primeai
Tu inima inecata in lacrimi ce-ncercai
S-aduni din ele leacuri...la ce te asteptai!?
Se scurse-n tine viata..facand loc crucii iata
Scriind dureri rasfrante intr-un nume si o data
Cand te-ai nascut, gasi-va-se cu tine,cel de-o soarta
Si-ai asteptat venirea lui,traind tot moarta...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu