joi, 11 aprilie 2013

Viata, viata...


  E o poarta ce nu se deschide
E un viitor care promite
E un sentiment ce nu ma minte
E o soarta ce nu se dezminte
E o sansa care se resimte

E un trecut ce ma-nfioara
E o rana ce o sa tot doara
E un vis ce nu o sa moara
E o asteptare-n orice seara

E un chip vazut in intuneric
E un gand tacut, plin de feeric
E un glas mut ce nu-mi spune nimic
E o fiinta, nu stiu cum sa-i zic

E un vis trezit la realitate
E un dor nebun in orice noapte
E un gand purtat intamplator
E un cosmar tulburator

E un strigat jalnic de durere
E un raspuns, plin de tacere
E un rost, si totusi, rostul cui
E un destin, al nimanui

E un pas mereu facut prea mare
E un drum si-o prea stramta carare
E un zid de spini ce-nsangereaza
E un trup captiv, de rani si groaza

E o viata grea, in asteptare
E o lupta pe pamant, si mare
E un Dumnezeu, acolo sus
E un soare tot mereu apus

E un inger ce pe umar porti
E o amintire a celor morti
E o lume rea, de fiinte-avare
E un popor ce minte n-are

E un ras sinistru-al celor mari
E o supravietuire-a celor tari
E un joc purtat pe seama ta
E o tradare, a altcuiva

E o iarba verde, mult dorita
E o inima, de ea oprita
E un fum ce-neaca totu-n tine
E o alegere-ntre rau sau bine

E un legamant ce nu-ti convine
E o casa-n care nu ti-e bine
E un "nou" ce ti se-arata-n cale
E o decizie, a vietii tale

E un loc, gata sa te primeasca
E o mana ce-ar vrea sa te creasca
E un impuls ce il astepti
E o parere ce n-accepti

E o manie ce descarci
E o mandrie, ce sa-i faci
E o gura sloboda, gresind
E o vorba rara, irosind

E un inteles, de ea umbrit
E un adevar, mereu pitit
E o trista si grea inselare
E un orgoliu mult prea mare

E un ochi ce nu vede nimic
E un chip de lacrimi ravasit
E un om, eu... vesnic in schimbare
E o viata, care sens nu are

E un univers ce il cuprinzi
E o lupta-n care nu invingi
E o constiinta ce respingi
E o fericire ce n-atingi!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu