Te iubesc, zi de maine!

  Cand ziua e mohorata, zambesc
Si tristetea va disparea odata cu norii
Azi nu mai astept, dar are sa vina soarele, nesperat
Trebuie doar sa rezist pana maine...

Pe firul ploii se lasa cazand
Lacrimi ce le confunzi cu marea
Ca sa-ti umplu privirea de valurile iubirii mele
Trebuie doar sa rezist pana maine...

Unde se joaca soarele si luna
Acolo e zi dupa noapte, si traieste visul in dimineata
Sa ating vazduhul, inainte ca tu sa apui peste zare
Trebuie doar sa rezist pana maine...

In fosnet de umbre, se imbratiseaza inimi uitate
Cerand amintirii sa le dea sansa, un minut
Pentru a mai bate din aripi, fluturii cuvintelor mele
Trebuie doar sa rezist pana maine...

La o atingere distanta, sta aprinsa lumina ascunsa de intuneric
Cazand pe ganduri in somnul care preia suferinta stinsa
Ca sa redau viata flacarii peste care arunci puhoaie
Trebuie doar sa rezist pana maine...

Unde mintea alearga in pasi repezi, gresind calea
Stau semne sa-i arate, ca un punct, locul in care te-ar gasi
Ca sa ma chemi, venind mai aproape a-ti fi auzit strigatul
Trebuie doar sa rezist pana maine...

Te iubesc, zi de maine
Esti doar la cateva ore departare
Pariez pe fericirea mea
Ca maine va fi soare!